Un alt articol…

Stiti ce imi place la o societate mica… inchegata?! Ca e extrapolarea unei familii mari…

:)) stiu ca nu intelegi la ce ma refer, dar am sa iti explic acuma…

 

 

Intr-o familie nu sunt mereu doar zile roz… nu te intelegi perfect mereu cu toata lumea insa in final ii iubesti… Si… cu totii avem matusa aia pe care nu o intelegem, care te scuipa mereu cand te vede “sa nu te deoache”, care pune mana pe tine si te strange ba de obraji, ba de umeri si te imbratiseaza de iti trosnesc toate oasele, ca doar ai crescut foarte mult de luna trecuta de cand nu te-a mai vazut. Cu totii avem unchiul ala morocanos, care de regula e sotul matusii mentionate inainte, care nu vrea sa vada pe nimeni sau sa discute cu nimeni, are mutra aia acra si lipsita de orice zambet si care iti arunca mereu o privire de ai impresia ca vrea sa te ucida doar cu privirea.

Cu totii avem frati si/sau surori sau verisori cu care ne intelegem asa bine incat zici ca in acelasi borcan am crescut amandoi/toti si parca e deajuns sa ne privim in ochi si stim ce vrea sa spuna celalalt. In fiecare familie este o mama protectoare (fie ca e chiar MAMA, fie ca e alt membru al familiei). In fiecare familie este cel putin o persoana care ar strabate munti si mari doar ca sa te vada fericit sau s-ar bate cu orice doar sa te apere pe tine.

Asa e si in societatile mici si inchegate… o mica mare familie… Sigur faceti parte dintr-un grup mic social. At least, la lucru/serviciu sau la scoala e fix la fel… daca stati sa observati este mereu acel lider care tine la grup (fie ca e el numit lider sau nu), acela e liderul adevarat, mama protectoare. In oricare grup este sufletul distractiei, acel membru sau acei membri care raspandesc bucurie si zambete in jur. Au ei un vibe aparte. Peste tot este persoana aia acra, care uneori se ascunde dupa un zambet, fortat sau nu, dar de cele mai multe ori e solitara. Este apoi acel om care ar face totul pentru ca restul sa fie fericiti (si el e pe ultimul loc mereu, ca si o mama care sacrifica totul pentru binele copiilor).

 

Fiecare grup social are “frati” sau “surori” care ar strabate munti si mari doar ca celalalt sa zambeasca sau ar sari oriunde si pe oricine daca ar fi nevoie doar sa isi apere “fratele/sora”. Stiti voi.. ca intr-o familie.

 

Asa ca mereu cand mai integrez intr-un nou grup il inteleg exact ca pe o familie. In familie nu e totul roz sau cu alte cuvinte nu e totul gri. Sunt o multitudine de culori si sentimente. Si cred ca asta face viata frumoasa… si… desigur… modul cum reactionezi tu, personal, la acestea!

 

Sa aveti un weekend pliiiin de zambete! 🙂 😉